O leapșă mai..brainstorming I

Am primit o leapsă superbă de la fetele de la Walking on Letters. Mulțumim frumos! O să completez eu leapşa, iar Abby o va face cât de curând.

1. Ce vârstă ți-ai da dacă nu ai ști câți ani ai?

Probabil aş avea o vârstă diferită în fiecare zi. Pot să am azi 14 ani, iar mâine vreo 35. Cum am citit undeva, ‘nu râd dacă nu am un motiv’, cred că asta mă maturizează muult.

2. Ce e mai rău: să eșuezi sau să nu încerci?

Să nu încerci. Decât să stai şi să îţi reproşezi că ai fost prea laş şi nu ai încercat, mai bine să îţi reproşezi că nu ai reuşit.

3. Dacă viața e atât de scurtă, de ce facem atât de multe lucruri care nu ne plac?

Pentru că viaţa are o abilitate uriaşă de a fi cât mai ironică posibil. Ştiţi? ‘What doesn’t kill you, makes you stronger.’ . Probabil ar trebui să ne naştem slabi şi pe zi ce îmbătrânim să devenim tot mai puternici, ca, într-un final, să murim puternici.

4. Când ți se pare că s-a vorbit și s-a făcut totul, ți se pare că ai vorbit mai mult decât ai făcut?

Asta este eterna mea problemă :)). Nu există lucru la care să nu comentez mai mult decât să fac.

5. Dacă moneda națională ar fi fericirea, cât de bogat ai fi?

Nu ştiu cât de bogată aş fi. Probabil că aş duce-o mult mai bine faţă de situaţia actuală a monedei naţionale. Chiar trebuie sugerată chestia asta la ‘cei sus puşi’. Parcă văd o Românie mult mai veselă.

6. Care este lucrul pe care ai vrea să-l vezi schimbat la oameni?

Superficialitatea. Obrăznicia. Sfidarea. Cred că astea trei sunt primordiale. Şi probabil că unii au prea multă ironie, iar alţii, prea puţină. Aş face să fie un echilibru.

7. Faci ceea ce ai visat să faci sau faci ceea ce faci pentru că împrejurările te-au adus aici?

Visez să fiu o scriitoare de succes sau un editor la o revistă foarte cunoscută, una dintre cele pentru care ai muri să citeşti un articol cât de mic din ea. Scriu şi eu pe blog, dar mi se pare că am mult de lucru până să ajung unde îmi doresc. Totuşi, nu mă dau bătută. ;)

8. Dacă media de viața ar fi de 40 de ani, ți-ai trăi viața diferit?

Fără nicio îndoială. Aş învăţa să scriu şi să citesc încă de la câteva luni, mi-ar fi permis să conduc la 15 ani, să port pantofi cu toc fără ca mama să îi cumpere, să trăiesc singură mult mai repede. Ar fi ca şi cum aş comprima 70 de ani în aprox. jumătate din ei.

9. Ești mai preocupat să faci lucrurile cum trebuie sau care trebuie?

Să fac lucrurile cum trebuie. Sunt foarte nepoliticoasă, uit de mine şi de ceilalţi când încerc să aduc lucrurile la perfecţiune. Sunt perfecţionistă, răău!

10. Dacă ar fi să oferi un sigur sfat despre viață unui copil, care-ar fi acela?

Să trăiască clipa. Să se joace cu păpuşile şi cu maşinuţele fără a le ascunde când un adult trece pe lângă ei. Să nu le fie ruşine de semnele care le marchează viaţa în această perioadă. Să accepte că orice adult a fost întâi un copil şi să reţină asta pentru întreaga lor viaţă.

11. Ce ai prefera să fii: un geniu stresat sau un prost fericit?

Un geniu stresat. Întotdeauna mi-am spus că mă stresez prea mult. Şi înţeleg de ce fac asta. Văd în fiecare zi prostia unora şi cu câtă mândrie şi-o expun şi îmi spun că lumea va exploda dacă ar mai exista încă un prost euforic.

12. Ce ai alege între amintirile pe care le ai până acum sau a fi incapabil de a mai avea amintiri de acum înainte?

Oh, să şti că mi-ar place să îmi şterg unele amintiri. Doar unele. Şi acum îmi vine să intru în pământ de ruşie când îmi amintesc.Dar nu ştiu dacă aş rezista fără vreo amintire. Fără vreo dovadă invizibilă, nepalpabilă a ceea ce am reuşit să fac până acum. Probabil dacă aş fi fost pe la 3 ani aş fi ales să trăiesc fără amintirile de până atunci, pentru că nu ştiu câte mai îmi amintesc acum. Dar dacă aş avea de ales la 50 de ani, nu aş aştepta niciun minut să fac alegerea. Nu aş renunţa la amintirile de până atunci pentru nimic în lume.

Cred că dacă nu ai amintiri, nu eşti capabil de sentimente. Şi o lume fără pic de sentimente e mult mai dură decât cea în care trăim, credeţi-mă. Întrebarea asta e bună pentru titlul unui roman stufos de care toată lumea se fereşte.

13. Îți mai aduci aminte de momentul ăla de acum cinci ani când erai extrem de furios și nefericit? Mai are vreo importanță acum?

Mda, îmi amintesc, destul de vag, totuşi. Nu sunt genul care se înfurie şi izbucneşte dintr-o dată. Nu sunt genul ăla de om care simte musca pe pielea lui şi o omoară pentru că îl deranjase, eu văd musca, o alung şi atunci când se întoarce îi fac chinul mult mai insuportabil decât moartea. Eu doar ţin minte tot ceea ce m-a deranjat şi cel care m-a deranjat o va simţi pe pielea lui.

Ştiu :)), sună creepy rău de tot, doar că aşa sunt. Şi în felul ăsta, I’m enjoying myself! Nu sunt nefericită, din potrivă, mă distrez pe cinste. După ce mi-am făcut fiesta, nu mai are nici o importanţă.

14. Care este cea mai frumoasă amintire din copilăria ta? Ce o face atât de specială?

Nu ştiu ce m-a făcut să îmi iubesc şi apreciez aşa de mult copilăria. Ştiu că am făcut de toate: curse cu bicicletele, julituri pe toate picioarele, căţărat în copaci, apoi baie în apa de sub copaci, picnicuri cu mâncare furată din frigider fără ca mama să ştie. Au fost aşa de multe.

Îmi amintesc şi acum cum am învăţat să joc elasticul, a fost o vară în care genunchii mei au avut de suferit... :))

15. Dacă ai câștiga 1.000.000 $ ai renunța la ce faci acum?

Îţi dai seama că dacă aş câştiga suma asta o mulţime de uşi care până acum sunt blocate de-a binelea, s-ar deschide doar cu un semn din degetul meu. Nu aş renunţa la ceea ce fac. Banii ăstia m-ar ajuta să ajung mai departe, să fac meseria pe care mi-o doresc ştiind că mi-am făcut rost de ea cu mâinile mele şi nu cu noroc, cum se întâmplă în zilele de azi.

16. Când a fost ultima oară când te aruncai cu capul înainte în ceva în care credeai din tot sufletul, deși toți te sfătuiau să nu încerci?

Asta e deviza mea. Nu cred că a existat vreo situaţie în care eu să nu fac asta. Şi părinţii şi prietenii mei sunt la fel ca mine, deci cred că asta ne face o adunătură de încăpăţânaţi.

17.  Când a fost ultima dată când ți-ai auzit sunetul propriei respirații?

Nu ştiu dacă am stat vreodată să îmi ascult respiraţia. Poate doar în nopţiile după filmele de groază când mi se pare că dormitorul meu e cel mai primitor loc pentru toţi monştrii universului.

18. Care este lucrul pe care ți l-ai dorit dintotdeauna să-l faci și nu l-ai făcut? Ce te oprește?

Să iau lecţii de pian. Mi-am dorit din totdeauna să învăţ să cânt la pian. Sunt o afoană, deci cu vocea stau rău, aşa că singura mea scăpare e un pian. Ce mă opreşte? Cred ca lipsa de timp şi de spaţiu. Dar acum, cu noua mutare pe care urmează să o fac, cred că mă voi apuca şi de asta.

19. Care este lucrul pe care-l faci cel mai bine, decât ceilalți pe care îi cunoști?

Nu ştiu ce fac eu cel mai bine. Probabil că scriu cel mai bine dintre toţi pe care îi cunosc personal. Şi cred că analizez persoanele mult mai bine şi mai uşor decât o fac prietenii mei.

Asta a fost, mi-a făcut o plăcere mare să vă răspund la întrebări.

Cum vă petreceţi weekendul ăsta? În sfârşit am şi eu soare din plin!

Kisses,

Adee